OAMENI

Lavinia Braniște: „Când scrii o carte pentru copii ai în minte cel puțin un copil: cel care ai fost tu însuți“

lavinia braniste foto razvan antonescu

Scritoarea Lavinia Braniște a publicat recent prima ei carte pentru copii, „Rostogol merge acasă“ (2016, Editura Arthur, cu ilustrații de Andrei Măceșanu). Volumul spune povestea unei berze care se află la ultimul transport, cel mai greu: porcușorul Rostogol. Lavinia Braniște ne-a povestit cum a ajuns să scrie o carte pentru copii, ce cărți i-au marcat „prima copilărie“ și cum crede că ar putea fi impulsionați scriitorii să creeze mai multă literatură destinată micilor cititori.

Lavinia Bălulescu: Am făcut recent un interviu și cu Adina Rosetti pe această temă. Așadar, prima întrebare pe care i-am adresat-o ei este similară și pentru tine: de unde nevoia unui scriitor de altfel de cărți“ să scrie și o carte pentru copii? Care a fost motivația în cazul tău?

Lavinia Braniște: A venit de la sine, nu m-am întrebat niciodată ce motivație am. Știam că se apropie termenul limită pentru trimiterea manuscriselor la concursul Editurii Arthur și m-am gândit să încerc, iar asta m-a disciplinat un pic la scris. Dar nu concursul în sine a fost motivul. Pur și simplu a început la un moment dat să-mi dea târcoale gândul și pur și simplu am scris.


Crezi că începe să ajungă și în România acest
„curent“ al cărților pentru copii? Cât de benefic ar fi fenomenul pentru literatura română?

Nu e un curent, ci un fenomen cât se poate de sănătos pentru literatura autohtonă. Din păcate, multe dintre cărțile de import sunt destul de proaste, iar traduse sună nenatural. Sunt mulți oameni care ar putea să scrie bine cărți de copii și nu numai, iar ei ar trebui să fie încurajați să facă asta. Încurajați în primul rând financiar, desigur, atât de către instituțiile statului implicate în cultură (care au fonduri pentru a promova diverse), cât și de către edituri.


Cât de greu e pentru un scriitor fără copii să scrie o carte pentru copii? Mereu mi-am imaginat că cei care scriu cărți pentru copii au în minte un anumit cititor, un copil.

E foarte ușor, nu trebuie decât să-ți placă să scrii. Și bineînțeles că ai în minte cel puțin un copil, și anume copilul care ai fost tu însuți.


Care sunt cărțile/poveștile care ți-au marcat ție copilăria și cât de importante au fost în parcursul tău?

„Habarnam“, „Doctorul Aumădoare“, „Baba iarna intră-n sat“, „Luna Betiluna și Dora Minodora“, au fost multe. Au fost importante în multe feluri, în toate felurile în care poate fi importantă lectura pentru un copil. M-au apropiat de părintele care mi le citea, și anume mama, am învățat din ele cuvinte noi, am descoperit prin ele cum se citesc cuvintele întregi, dintr-odată, atunci când am început să învăț litere…

rostogol

Cum a fost primită cartea ta până acum? Mă refer inclusiv dacă ai avut reacții de la publicul de 7-12 ani căruia îi este destinată.

Nu știu prea bine, e prea curând ca să pot răspunde, nici n-am avut încă lansarea oficială. Am câțiva prietenii cu copii de 6-7 ani, cărora le-au citit-o și mi-au zis că le-a plăcut. Îi cred pe cuvânt.


Mai citesc copiii cărți de povești dacă ele au pagini de hârtie și nu-s pe o tabletă?

Cu atât mai mult cred că e mai interesant pentru ei, să fie pagini de hârtie, să dea pagina, să se uite la ilustrații, iar fiecare carte să aibă personalitatea ei grafică, să aibă o formă și o greutate a ei. Nu-mi fac griji pentru soarta cărții tipărite, nu cred că va dispărea prea curând.


Ce scriitori români (contemporani sau nu) de cărți pentru copii ai recomanda unui cititor?

Îmi vine în minte acum o singură carte, apărută recent la Editura Arthur, pe care aș recomanda-o cu mâna pe inimă: „Dosarul Popcorn“, de Ana Rotea.


Scrierea acestei cărți pentru copii fost doar un experiment? Te gândești să îl repeți?

Orice carte pe care o scrii e un experiment. O să mai scriu pentru copii, cu siguranță.

 

Lavinia Braniște s-a născut în 1983, la Brăila. A studiat limbi străine la Cluj-Napoca și București. A debutat în 2006 cu volumul de poezii „Povești cu mine“ (Paralela 45), dupa care a urmat un volum de proză scurtă, „Cinci minute pe zi“ (Casa de Pariuri Literare), în 2011. În 2014 a publicat volumul „Escapada“ (Polirom). Mai multe despre Lavinia Braniște și despre cărțile ei puteți găsi pe site-urile editurilor Polirom și Arthur.

SURSĂ FOTO: Răzvan Antonescu

CITIȚI ȘI: Scriitoarea Adina Rosetti, despre cărți și copilărie: „Este o muncă foarte mare să faci o carte pentru copii perfectă”

One Comments

  • Reply

    Gambeta

    September 29, 2016

    Am citit in ADEVARUL acel BLUES PENTRU O FATA MUTA. Imi esti datoare cu cinci lacrimi! Asta fiindca sunt marinimos si nu-ti cer sa mi le inapoiezi pe toate.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.